internetul in viitor

INTERNETUL IN VIITOR

• Internetul este, in zilele noastre, principalul motor al evolutiei. E infinit mai usor acum, decat cu 30 de ani in urma, sa colaborezi cu cineva la rezolvarea unei probleme, sa cunosti oameni cu interese comune, sa impartasiti idei, sa afli informatie in general. Paradoxal, desi internetul te pune in legatura in fiecare secunda cu zeci, sute de oameni, relatiile interumane par sa se degradeze;din ce in ce mai mult tv, din ce in ce mai multa munca, din ce in ce mai multa robotizare. Viata noastra depinde din ce in ce mai mult de tehnologie; o saptamana fara curent electric e de neconceput. Dar o zi fara google? si peste toate astea se asterne, ca un nor de ploaie, „second life”. se contureaza din ce in ce mai clar „giganti” ai informatiei: google, youtube, myspace, ebay, facebook, wikipedia. toate au fost facute de oameni cu viziune, cu idei, oameni care au gandit „ahead of the curve”, oameni tot din domeniul webului. cate ai putea afla despre un om daca ai pune cap la cap toate informatiile pe care le au stocate acesti giganti?
• Imi este destul de clar ca viitorul nu va fi asa cum il vedem in filmele SF (masini care zboara, oameni care se teleporteaza, calculatoare care functioneaza asemeni creierului uman – IA, etc). Internetul va fi, probabil, din ce in ce mai poluat cu reclama, spam, per-ansamblu va domina factorul comercial. Probabil, cantitatea de informatie va fi mult crescuta, la fel si viteza de obtinere (timpul de acces) a ei. Atentie, insa, posibilitatile omului vor fi aceleasi (nu, nu cred ca vom avea implanturi cu care sa obtinem informatia direct in creier, ca in Johny Mnemonic). Relatiile interumane vor fi, probabil, ca si in bancul acela cu copilul care isi intreaba parintii „voi pe ce canal v-ati intalnit?”… Oricum, perechea ideala nu prea poate fi gasita pe internet… Am avut tentative, nu am reusit, m-am lasat pagubas. Pur si simplu, nimic nu poate inlocui o cina romantica, o plimbare prin parc (nu, nu sunt fan) sau o iesire la iarba verde cu prietenii. De asemenea, mi se pare frustrant faptul ca viitoarele generatii vor fi private de placerea de a citi/rasfoi o carte…
• Tot mai multi oameni isi traiesc juamtate din viata pe internet. Am o prietena in SUA care intra in contact cu oamenii mai mult pe MySpace decat „face to face”. Oamenii single de peste 30-40 de ani is cauta perechea pe pagini de matrimoniale (atat in romania cat si in strainatate) iar copii sunt mai interesati de calculatoare decat de orice altceva.Se va creea o dependenta grava de Internet. Si cum bine stim domeniul asta nu e tocmai cel mai stabil.Si multi vor avea de suferit de pe urma problemelor ce vor aparea.
• Dar cred ca cel mai grav lucru e faptul ca omenirea is va pierde foarte mult din creativitate (ma refer la marile mase, nu la oamenii care vor lucra in web-design). De ce? Pentru ca Internetul propaga mult prea repede „idoli”, e mult prea usor sa vezi cum face cineva talentat ceva decat sa incerci sa faci tu (si poate sa descoperi acelasi, sau alte talente.

taranul si internetul

TARANII SI INTERNETUL

Ţăranii – cu o mână pe ugerul vacii şi cu cealaltă pe calculator

‘’Ţăranii care au vaci şi o producţie anuală de peste 5.000 litri (cantita¬te corespunzătoare la două vaci cu performanţe medii) trebuie să-şi procure musai şi calculatoare deoarece vor fi obligaţi la calcule matematice dintre cele mai complicate pentru reţetele de brânză, caş, unt sau smântână.Pentru a intra în posesia acestor for¬mule, aceştia au nevoie în plus şi de o conexiune la internet şi chiar de ceva cu¬noştinţe de contabilita¬te pentru a face faţă formulelor. Ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remeş, a dat un ordin prin care fiecare fermier trebuie să îşi treacă, conştiincios, într-un “Caiet al Fermierului”, în fiecare zi, produsele lactate şi laptele pe care le vând. Iar pentru ca nu cumva aceştia să greşească reţeta ori să fenteze legislaţia, modelul „Caietului Fermierului” are prevăzute şi … formule de calcul.’’ (Gardianul.ro)

Ma intreb in cate sate,comune ,catunuri nu este inca curent electric. Sunt o groaza de oameni care nu poseda, masina de splalat, frigedere, congelatoare sau tv. color . Intii trebue scos acest popor di evul mediu iar dupa acea educati;
Oare Ministrul Agriculturii cunoaste ca taranii din satele si comunele Judetului Vaslui nu au ce sa faca cu laptele si ca acesta ajunge in troaca de la porci deoarece nu au asigurata o posibilitate de comercializare, unele localitati fiind extrem de departe de orase. Pentru informatii complete se poate lua legatura cu primari din comunele Garceni, Ivanesti, Pungesti si, dece nu cu primarii din toate comunele. In Judet nu exista nici un fel de preocupare in achizitionarea de animale in afara tiganilor ce pacalesc satenii sau le fura din cirezi. Prefectul si primarii locali sant in incompatibilitate si neinteresati in a rezolva aceasta problema. Nicolae Danila si sotia sa Victoria din comuna Garceni, sant pensionari la varsta de peste 80 de ani si nu pot scapa de cele 13 capete de Vite pe care le tine in ograda sa si in care investeste lunar pensia fara a avea vre-un beneficiu. Unde sant abatoarele judetene de alta data? Poate cineva sa rezolve aceasta problema? Se ofera vre-un Oligarh sa faca si lucruri bune printre multe alte rele? Daca da, atunci acesti oameni asteapta ca cel putin ministrul agriculturii sa purceada vre-o masura in sprijinul acestor tarani din Judetul Vaslui, Judet uitat de toate regimurile ce a trecut peste el;
Asta ne-a adus UE… o birocratie pe cat de stupida si inutila, pe atat de distrugatoare. Evident, taranii nu au nici o sansa sa respecte „regulile” impuse – asa ca vor fi nevoiti sa-si vanda animalele….
Dar sa fim seriosi….daca s-ar schimba treaba asta ca tot taranul sa aiba calculator pentru formulare,atunci eu vreau la batranete naveta spatiala:)))))

yellow journalism

YELLO JOURNALISM

In România jurnaliştii cărora patronatele străine le încalcă interesele se plâng publicului de pericolul tabloidizării presei.

The American Heritage® Dictionary of the English Language denumeşte “tabloid” un ziar cu format redus care oferă ştirile în forma condensată, ştiri de obicei ilustrate şi preponderent senzaţionale. Dictionarul face trimitere la Yellow journalism – jurnalismul galben – (termen neutilizat inca in româneşte) definit ca jurnalismul care exploatează, distorsionează sau exagerează ştirile pentru a crea senzaţie şi pentru a atrage cititorii.

Dicţionarul Wikipedia in limba engleză include în presa tabloidă publicaţiile care au un conţinut cu “seriozitate” scăzuta şi sunt focalizate, în special, pe celebrităţi, pe familia regală, pe sport şi pe crimele senzaţionale. În schimb, despre Yellow journalism, acelasi dicţionar spune că reprezintă tendinţe sau practici răspandite în organismele media, cărora le aduc prejudicii sau le coboară standardele de integritate jurnalistică.

În mod ciudat, această definiţie duce cu gândul la corupţia românească. În presa noastră se susţine frenetic ideea că poate exista corupţie numai acolo unde se mânuiesc bani publici. În consecinţă în presa privată nu poate exista corupţie. Şi nici n-am auzit de vreun jurnalist acuzat de corupţie.

La noi, nota dominantă a “Yellow journalism” nu este tabloidizarea conţinutului care are ca portdrapele Libertatea şi Ciao Darwin ci încălcarea regulilor de deontologie jurnalistică prin folosirea mass media pentru manipulări în interes propriu sau în interesul celor care plătesc pentru asta.

Şi pentru că denumirea jurnalism galben aminteşte de Submarinul galben al Beatlesilor, pe care mulţi îl îndrăgesc, ce ar fi să-i zicem “jurnalism gălbejit” acestui fenomen întâlnit frecvent în mass media din România?

new journalism

De la new-journalism, la micro-jurnalism şi mini idei

Conceptul inventat şi pus în practică de scriitorul Truman Capote, fost ziarist. Acum,în era informaticii expeditive şi a fluxului continuu, jurnalismul revine la rădăcinile sale telegrafice şi descoperă că poţi face ştiri de senzaţie şi cu un mesaj de text scurt. Mai precis, cu numai 140 de caractere, echivalentul unui SMS. Acesta este spaţiul maxim pus la dispoziţie de Twitter, popularul serviciu de microblogging care face furori printre utilizatorii cei mai avansaţi de Internet. Acum începe să fie folosit şi de unii reporteri din SUA pentru a acoperi campania electorală în curs, informează revista italiană Panorama.
Ştiri scurte precum un SMS aceasta este noua modă a reporterilor americani care relatează despre cursa pentru Casa Albă. Ziarul The New York Times vorbeşte deja de naşterea „micro-jurnalismului”. Totul a început de la un „twit” aşa se numesc mesajele Twitter publicat la 5 ianuarie de John Dickerson, corespondentul politic al revistei americane online „Slate”.
„Tocmai l-am văzut pe Bill O’Reilly îmbrâncindu-l pe unul din oamenii lui Obama”. După tam-tamul în reţea, multe ziare au preluat ştirea privindu-l pe O’Reilly, una din gazdele cele mai cunoscute ale Fox News. Dickerson este considerat un pionier al noilor frontiere ale informaţiei. După mai mulţi ani petrecuţi la revista Time, a trecut la jurnalismul online Slate, experimentând blogurile iar de câteva luni şi Twitter. „Una din sarcinile mele de reporter este să conduc oamenii acolo unde ei nu pot intra. Twitter este mult mai autentic deoarece scrii în timp ce lucrurile se întâmplă, pentru că eşti cu adevărat în acea cameră”, a afirmat el într-un interviu.
Twitter este o modă care contaminează şi reporterii din SUA care abordează o campanie electorală tot mai constrângătoare. Recent, doi corespondenţi de calibrul Anei Marie Cox de la Time şi Marc Ambinder de la The Atlantic au creat un profil pe Twitter. Ei îl folosesc pentru „a capta emoţiile” momentului şi ale împărtăşi cu cititorii de o manieră mai directă şi mai expeditivă.
Jurnaliştii redescoperă însă în prezent stilul telegrafic – stilul scurt, eventual satiric, care a înflorit datorită limitării cuvintelor impuse de tehnologia telegrafului. Astăzi se pune problema limitelor impuse de scurtarea mesajelor.
„Este un indiciu de cât de nerăbdătoare este această generaţie”, a spus Ana Marie Cox, care a precizat: „Nu mai trebuie să deschid computerul şi nu necesită mai mult de 140 de caractere”.

jurnalismul online va influneta jurnalismul in general!

JURNALISMUL ONLINE-UN NOU GEN LITERAR?

Ce parere aveti despre aparitia unui nou gen literar, si anume jurnalismul online? Cun va influenta el jurnalismul in general, avand in vedere rapida democratizare

• Prin jurnalism online inteleg acele „productii” care sunt destinate publicarii pe internet, si care cer un anumit stil, concis si la obiect.
• Stilul jurnalistic ramane acelasi, indiferent de ‘media’ utilizata ca vector de propagare. Internetul avand particularitatea de – a face posibila amplificarea a feed-back-ului. Precum si a sansei oferite unui jurnalist de-a fi citit.
• Acest stil de expunere, concis si la subiect, ar trebui sa fie o caracteristica a jurnalismului in genere, nu doar al jurnalismului on-line. Din pacate, se considera, ca „hartia rabda totul”. Nu sunt de acord. Redactorii diverselor publicatii ar trebui sa fie mai exigenti, sa insiste mai mult asupra finisarii si cizelarii articolelor destinate publicarii..
• Nu m-ar prinde mirararea daca incet incet ziarele for disparea. din ce in ce mai multa lume se foloseste de internet. e doar o chestiune de timp. mai avem intr-adevar generatia parintilor si a bunicilor nostri care inca mai sunt „dependenti” de ziarul de dimineata pentru a cunoaste mersul lumii. deci putem spune cam in 30 de ani ne putem astepta la o schimbare , nu crezi? gandind la nivel national, va fi necesar de mai mult timp. sa nu uitam ca nu peste tot este posibil sa ai o legatura internet. la novel mondial cu siguranta sunt tari care vor fi mai rapide in acest proces, daca el isi face aparitia. am rude si cunostiinte in mai multe tari ca Franta, Germania, Italia, Anglia, Canada; acolo procentul celor fara acces la internet in casa este foarte foarte redus in comparatie cu aici.
• Jurnalismul online nu este numai un nou gen literar ci este, in esenta, un nou mod de comunicare digitala. Sa nu uitam ca zecile de mii de utilizatori de Internet nici nu au studii de specialitate si nici nu stiu ce inseamna un gen literar. Din aceasta perspectiva, ar trebui sa ne intrebam ce inseamna de fapt jurnalismul online.
• Si nu cred ca putem limita jurnalismul online numai la profesionisti, asa cum procedam pana acum in mod traditional. Jurnalismul online inseamna practic o deschidere catre contributori . Iar fara contributori insa, jurnalismul online nu ar exista. Ar fi doar o forma de jurnalism traditional care foloseste un alt mediu comunicational, cu feedback limitat de timp si spatiu, interactivitate contransa de principii redactionale riguroase si, in general, mult mai plictisitor.